Cărțile noastre dispar, iar AI-ul le devorează – ce se întâmplă?!
O îngrijorare tot mai mare planează asupra lumii literare: opere unice ar putea dispărea pentru totdeauna. Companiile de inteligență artificială cumpără milioane de cărți, le distrug fizic după scanare, iar scopul lor rămâne învăluit în mister.
Știri de ultimă oră
We need to rewrite the title fully, correct grammar, max 100 characters, in Romanian. Original truncated: "Compania media a lui Trump declară că transferul de 165 de milioane de dolari în bitcoin către Crypto.com nu". Need to complete: maybe "Compania media a lui Trump declară că transferul de 165 de milio
Trump Media mută 165 de milioane de dolari în Bitcoin pe Crypto.com
Coreea de Sud stabilește o taxă criptografică de 22% pentru 2027, Rusia prelungește interdicția de extracție
Mișcare strategică la Ark Invest: Cathie Wood pariază pe stabilitatea Coinbase și CircleLibrarii raportează deja tipare neobișnuite de achiziție.
Dezvoltatorii de inteligență artificială se află în spatele unei operațiuni secrete de achiziție masivă de cărți fizice. Această cerere neașteptată a dus la o creștere spectaculoasă a prețurilor pentru titlurile rare și epuizate.
Odată ajunse în posesia lor, volumele sunt scanate pagină cu pagină, apoi zdrobite, transformate în maculatură. Scopul? Antrenarea chatbot-urilor AI din ce în ce mai sofisticate.
Fiecare pagină este transpusă într-un format digital. Multe dintre aceste cărți nu există în alte forme electronice, iar textul digital rezultat devine materie primă pentru modelele de inteligență artificială. Criticii avertizează că această practică ar putea duce la o pierdere ireversibilă a patrimoniului cultural.
Pe lângă aspectul cultural
Pe lângă aspectul cultural, această practică ridică semne de întrebare serioase legate de drepturile de autor și proprietatea intelectuală. Deși scanarea în sine ar putea fi considerată o utilizare echitabilă, modul în care sunt folosite ulterior aceste date rămâne un subiect aprins de dezbatere.
Impactul pe termen lung asupra bibliotecilor și a eforturilor de conservare literară este, de asemenea, neclar.
Fenomenul a stârnit o dezbatere aprinsă în rândul academicienilor, scriitorilor și editorilor. Unii susțin că digitalizarea masivă, chiar și cu sacrificiul exemplarelor fizice, ar putea asigura accesul universal la cunoaștere.
Alții avertizează că distrugerea originalelor subminează valoarea intrinsecă a obiectului-carte și riscă să creeze o dependență excesivă de formatele digitale, vulnerabile la ștergeri sau modificări. Această tendință ar putea, de asemenea, să altereze modul în care generațiile viitoare interacționează cu literatura, pierzând experiența tactilă și vizuală a lecturii tradiționale.
Mai mult, se pune problema transparenței în achizițiile și utilizarea acestor volume, având în vedere că multe dintre ele provin din colecții private sau librării mici, care nu sunt conștiente de destinația finală a cărților.
